<<Abuzul este constituit de orice comportament conceput pentru a subjuga o alta fiinta umana prin folosirea fricii, umilirii, intimidarii, invinovatirii, constrangerii, manipularii, etc. Abuzul emotional este o forma a abuzului caracterizata prin supunerea sau expunerea unei persoane de catre o alta persoana la un comportament care poate avea ca rezultat o trauma psihologica (incluzand: anxietate, depresie cronica, sindrom de stres post traumatic, etc). Poate include orice, de la abuzul verbal si criticare constanta pana la tactici mult mai subtile, cum ar fi dezaprobarea constanta sau chiar refuzul de a fi vreodata multumit. Abuzul emotional este aidoma unei spalari a creierului prin care este indepartata increderea de sine a victimei, acel sentiment al valorii de sine, al increderii in propriile perceptii si al conceptului de sine.
Fie ca are loc prin umiliri, critici si reprosuri continue, fie prin intimidare sau sub masca unor „indrumari”, „instruiri” sau „sfatuiri”, rezultatul este acelasi. In cele din urma, destinatarul abuzului isi va pierde orice simt al sinelui si orice urma a valorii de sine. Abuzul emotional taie in insasi inima unei persoane, lasand rani cu mult mai profunde si mai de durata decat cele ale abuzului fizic. In fapt, exista chiar cercetari legate de acest efect. Prin abuz emotional, insultele, insinuarile, criticile si acuzatiile consuma pas cu pas respectul de sine al victimei aducand-o in punctul in care nu mai este capabila sa evalueze situatiile intr-un mod realist. Ea devine atat de distrusa emotional, incat ajunge sa se invinovateasca pe ea insasi pentru abuz. Respectul ei de sine ajunge atat de scazut, incat se agata de agresor.
Victimele abuzului emotional devin atat de convinse ca sunt complet lipsite de valoare, incat cred ca absolut nimeni altcineva nu le-ar putea dori. Ele raman in situatii abuzive intrucat cred ca nu au alta solutie. Teama lor cea mai mare este cea de a fi complet singure.
Tipuri de abuz emotional
Asteptarile abuzive
Atunci cand cealalta persoana iti impune cerinte absurde si vrea sa lasi totul deoparte pentru a te ingriji de nevoile sale. Poate fi vorba de o constanta nevoie de atentie sau cerinta de a-ti petrece tot timpul tau liber cu cealalta persoana. Insa, indiferent cat de mult te-ai stradui, nu ii este niciodata suficient. Esti subiectul constant al criticilor si ti se reproseaza continuu ca nu indeplinesti toate pretentiile acestei persoane.
Agresivitatea
Formele agresive ale abuzului includ: folosirea poreclelor, acuzatii, invinovatiri, amenintari si comenzi. Comportamentele agresive sunt in general directe si evidente. Atitudinea de superioritate pe care si-o asuma abuzatorul prin incercarea de a judeca sau invalida victima submineaza acea egalitate si acea autonomie care sunt esentiale intr-o relatie sanatoasa. (Invalidare in acest context inseamna: a respinge, a ignora, a-ti bate joc, a sicana sau subaprecia sentimentele cuiva). Acest pattern de comunicare “parinte-copil “ (care este comun tuturor formelor de abuz verbal) este cel mai evident atunci cand abuzatorul ia o atitudine agresiva.
Abuzul agresiv poate avea, de asemenea, si o forma mai indirecta, putand fi mascat si parand a fi „o oferta de ajutor”. Criticile, sfaturile, oferirea de solutii, analiza, demonstratiile si interogarea unei persone pot fi o incercare sincera de a oferi un ajutor. Cu toate acestea, in unele cazuri, aceste comportamente pot fi o incercare de desconsiderare, de control, mai degraba de umilire decat de intrajutorare. Acel mascat ton de judecata „eu sti mai bine” pe care abuzatorul il adopta in aceste situatii este impropriu creand o pozitionare inegala intr-o relatie bazata pe egalitate. Acesta, impreuna cu alte tipuri de abuz emotional pot conduce la ceea ce este cunoscut sub numele de neajutorare.
Haosul constant
Atunci cand cealalta persoana porneste in mod deliberat dezbateri si e in conflict continuu cu ceilalti. Persoana poate fi „dependenta de dramatizare” intrucat aceasta o incita.
Negarea
Se refera la negarea nevoilor emotionale ale unei persoane, mai ales atunci cand aceasta persoana simte ca are nevoie cel mai mult de asa ceva, si aceasta negare are loc cu intentia de a rani, pedepsi sau umili. Cealalta persoana poate nega ca anumite evenimente au avut loc sau poate nega ca ar fi facut anumite afirmatii. In confuntarea cu abuzatorul privind un incident sau o afirmatie facuta, abuzatorul poate insista ca „Nu am spus eu asa ceva”, „Nu stiu despre ce vorbesti”, „Tu stii altceva”. Cealalta persoana poate nega punctul tau de vedere, amintirile tale si insasi sanatatea ta psihica.
Tratamentul tacerii ca forma de pedeapsa
Sustragerea este o alta forma a negarii si include refuzul de a asculta, refuzul de a comunica si detasarea emotionala ca pedeapsa. Abuzatorul nu permite si respinge orice punct de vedere, orice perceptie sau orice sentiment care este diferit de al sau. Negarea poate fi deosebit de daunatoare. Adaugata la diminuarea respectului de sine si crearea de stari conflictuale, invalidarea realitatii, sentimentelor si experientelor te poate conduce in cele din urma la punerea la indoiala si la pierderea increderii in propriile perceptii si experiente emotionale. Negarea si alte forme ale abuzului emotional pot cauza in tine pierderea increderii in cel mai valoros instrument necesar supravietuirii tale: propria ta minte.
Dominarea
Atunci cand cineva vrea sa-ti controleze fiecare actiune, cand cineva tine ca lucrurile sa fie cum vrea el si va recurge la amenintari pentru a fi asa. Cand permiti cuiva sa te domine poti ajunge sa-ti pierzi respectul de sine.
Santajul emotional
Cand cealalta persoana se joaca cu frica ta, cu vina ta, cu compasiunea, valorile sau alte „butoane fierbinti” ale tale pentru a obtine ceea ce doreste. Aceasta poate include amenintari cu terminarea relatiei, cu respingere totala sau cu abandonarea ta, oferindu-ti acel „dus rece” sau folosind inducerea fricii ca tactica pentru a te controla.
Invalidarea
Abuzatorul incearca sa denatureze sau sa submineze perceptiile victimei fata de lumea sa. Invalidarea apare cand abuzatorul refuza sau nu reuseste sa recunoasca realitatea. De exemplu, daca victima ii spune persoanei care a facut-o sa se simta ranita, ceea ce aceasta a spus sau a facut, abuzatorul poate spune: „Esti prea sensibila. Asa ceva nu ar fi trebuit sa te raneasca.”
Minimalizarea
Minimalizarea este forma cea mai putin extrema a negarii. Cand minimalizeaza, abuzatorul poate sa nu nege ca evenimentul respectiv a avut loc, dar pune la indoiala experienta emotionala a victimei sau reactia acesteia la acel eveniment. Afirmatiile de genul: „Esti prea sensibila”, „Exagerezi”, „Tranformi asta in ceva disproportionat” sugereaza ca emotiile si perceptiile victimei sunt defectuoase si lipsite de incredere. Banalizarea, care apare atunci cand abuzatorul sugereaza ca ceea ce ai facut sau ai comunicat este lipsit de consistenta si neimportant, este cea mai subtila forma a minimalizarii.
Raspunsuri si reactii neasteptate
Consta in modificari drastice ale dispozitiei sau in rabufniri emotionale neasteptate. Ori de cate ori cineva din viata voastra reactioneaza diferit in momente diferite la un comportament neschimbat din partea ta, cand iti spune ceva intr-o zi iar in ziua urmatoare iti spune contrariul sau cand ii place ceva intr-o zi si in ziua urmatoare ii dispalce, esti abuzat prin raspunsuri/reactii imprevizibile. Acest comportament este daunator, intrucat te impinge mereu dincolo de limitele tale. Astepti mereu ca ceva sa se intample si nu poti sti niciodata ce sa astepti de la tine insuti. Trebuie sa ramai mereu hiperatent, asteptandu-te continuu la o alta izbucnire sau schimbare de dispozitie. Un alcoolic sau un dependent de droguri este foarte posibil sa se comporte astfel. A convietui cu asa cineva este extrem de solicitant si cauzator de anxietate, facand ca persoana abuzata sa se simta mereu infricosata, nelinistita si lipsita de echilibru.
Abuzul verbal
Consta in:
Cu trecerea timpului, acest tip de abuz erodeaza increderea de sine si valoarea de sine.
Intelegerea relatiilor abuzive
Nimeni nu intentioneaza sa se afle intr-o relatie abuziva, insa indivizii care au fost abuzati verbal de catre un parinte sau o alta persoana importanta se regasesc adesea in situatii similare ca adulti. Daca un parinte tinde sa iti defineasca experientele si emotiile si sa-ti judece comportamentul, e posibil ca tu sa nu fi invatat cum sa-ti stabilesti propriile standarde, cum sa-ti dezvolti propriile puncte de vedere si cum sa-ti validezi propriile sentimente si emotii. Ca urmare, postura definitorie si domintoare etalata de abuzatorul emotional iti poate parea familiara sau chiar te poate face sa te simti confortabil, cu toate ca este distructiva.
Destinatarii abuzului, de cele mai multe ori, se lupta cu sentimente de neputiinta, durere, teama si furie. Ironic, abuzatorii tind sa se lupte cu aceleasi sentimente. Uneori chiar si abuzatorii provin din medii unde au fost prezente abuzurile emotionale si in care au invatat sa fie abuzivi ca un mijloc de a face fata propriilor sentimente de neputiinta, durere, frica si furie. Prin urmare, e posibil ca abuzatorii sa fie atrasi de persoane care se vad pe ele insasi ca fiind neajutorate sau care nu au invatat sa-si pretuiasca propriile sentimente, perceptii sau puncte de vedere. Aceasta permite abuzatorului sa se simta mai sigur si mai in control, evitand astfel confruntarea cu propriile sentimente si perceptii de sine.
Victimele abuzului emotional devin atat de convinse ca sunt complet lipsite de valoare, incat cred ca absolut nimeni altcineva nu le-ar putea dori. Ele raman in situatii abuzive intrucat au convingerea ca nu au unde merge. Teama lor cea mai mare este cea de a fi complet singure.
Intelegerea patternului relatiilor tale, in special a relatiilor cu membrii de familie si cu persoanele importante in viata ta, este un prim pas spre schimbare. Lipsa de claritate referitor la cine esti si ce reprezinti pentru celalalt intr-o relatie, se poate manifesta in diferite moduri. De exemplu, te poti comporta ca un “abuzator” in anumite cazuri si ca un „destinatar” in altele. Poti descoperi ca ai o tendinta de a fi abuzat in relatiile tale romantice, permitand partenerilor tai sa te defineasca si sa te controleze, si, cu toate acestea, in relatiile tale de prietenie, e posibil sa joci rolul abuzatorului prin sustragere, manipulare, prin incercarea de a-i „ajuta” pe altii, etc.
A te cunoaste pe tine insuti si a-ti intelege trecutul poate preveni ca abuzurile sa fie recreate in viata ta.>>
Sursa: Emotional Abuse
(http://eqi.org/eabuse1.htm#What%20is%20Emotional%20Abuse)
cabinet-psihologie-galati-
Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie Galati nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra.