Categorii
Stima de sine

Șase semne subtile ale stimei de sine scăzute pe care mulți oameni nu le recunosc

Stima de sine nu înseamnă doar cât de mult ne place de noi înșine. Ea reprezintă modul profund în care ne percepem valoarea, competența și dreptul de a exista în lume exact așa cum suntem. Atunci când stima de sine este sănătoasă, persoana își recunoaște atât calitățile, cât și limitele, fără să se simtă amenințată de greșeli sau de opiniile celorlalți.

În schimb, atunci când stima de sine este scăzută, efectele ei nu apar întotdeauna sub forma unei tristeți evidente sau a unei imagini de sine declarate negativ. De multe ori, ea se ascunde în comportamente aparent obișnuite, pe care oamenii ajung să le considere normale. În realitate, aceste comportamente pot reprezenta semnale importante ale unei relații dificile cu propria persoană.

Iată câteva dintre cele mai frecvente manifestări ale stimei de sine scăzute.

psiholog galati

Sindromul impostorului

Persoanele care suferă de sindromul impostorului trăiesc permanent cu sentimentul că nu merită succesul pe care îl au. Chiar dacă obțin rezultate bune, au impresia că au ajuns acolo din întâmplare sau că i-au păcălit pe ceilalți să creadă că sunt competenți.

În interiorul lor există o teamă constantă că, mai devreme sau mai târziu, cineva va descoperi că nu sunt „suficient de buni”. În loc să își asume realizările, le minimizează sau le atribuie norocului, circumstanțelor sau ajutorului altora.

Această stare creează o presiune permanentă de a demonstra ceva și poate duce la anxietate, epuizare sau perfecționism excesiv.

Tendința de a-i mulțumi pe toți (people pleasing)

Un alt semn frecvent al stimei de sine scăzute este nevoia constantă de a-i mulțumi pe ceilalți. Persoana spune „da” chiar și atunci când ar vrea să spună „nu”, acceptă solicitări care o depășesc și evită orice situație care ar putea genera conflict.

În spatele acestui comportament se află adesea teama de respingere sau de pierdere a aprobării celor din jur. Pentru a fi acceptată, persoana ajunge să își sacrifice propriile nevoi, dorințe sau limite.

Pe termen lung, această strategie creează frustrare, epuizare și sentimentul că viața este trăită pentru ceilalți, nu pentru sine.

Procrastinarea sau perfecționismul

La prima vedere, procrastinarea și perfecționismul par opuse. În realitate, ele pot avea aceeași origine: teama de a nu fi suficient de bun.

Procrastinarea apare atunci când persoana amână constant sarcinile importante. Nu pentru că este leneșă, ci pentru că încearcă să evite disconfortul emoțional asociat cu posibilitatea de a greși sau de a fi evaluată negativ.

Perfecționismul, pe de altă parte, apare atunci când persoana simte că trebuie să facă totul perfect pentru a se simți valoroasă. Greșeala devine intolerabilă, iar standardele interne sunt imposibil de atins.

În ambele situații, rezultatul este același: mult stres, blocaj și o relație tensionată cu performanța.

psiholog galati

Compararea constantă cu ceilalți

Persoanele cu stimă de sine scăzută își evaluează adesea valoarea prin comparație cu ceilalți. Se uită în jur și au impresia că toți ceilalți sunt mai competenți, mai fericiți, mai realizați sau mai apreciați.

Această comparație permanentă produce un sentiment de inferioritate și întărește convingerea că nu sunt suficient de buni. În era rețelelor sociale, acest mecanism devine și mai intens, deoarece oamenii tind să își expună doar partea idealizată a vieții.

În loc să se concentreze pe propriul parcurs, persoana rămâne blocată într-o competiție imaginară cu lumea din jur.

Evitarea relațiilor sociale

Deși poate părea paradoxal, stima de sine scăzută poate duce la retragere socială. Persoana evită situațiile în care ar putea fi evaluată, criticată sau respinsă.

Invitațiile sunt refuzate, interacțiunile sunt reduse la minimum, iar mediile sociale devin percepute ca fiind amenințătoare. În timp, această evitare poate duce la izolare și la consolidarea convingerii că nu este dorită sau acceptată.

Paradoxul este că tocmai lipsa contactului social reduce oportunitățile de a experimenta acceptarea și sprijinul celorlalți.

Hipersensibilitatea la critică

Un alt indicator important al stimei de sine scăzute este sensibilitatea exagerată la critică. Chiar și observațiile neutre sau constructive pot fi percepute ca atacuri personale.

Persoana interpretează ușor feedbackul ca pe o confirmare a convingerii că „nu este suficient de bună”. Reacțiile pot varia de la retragere și tristețe până la defensivitate sau iritare.

În spatele acestei reacții se află o imagine de sine fragilă, care se simte amenințată de orice evaluare externă.

Cum poate fi schimbată această relație cu sinele

Vestea bună este că stima de sine nu este un dat fix. Ea poate fi construită și consolidată în timp.

Psihoterapia oferă un spațiu în care persoana poate înțelege originile acestor tipare, poate identifica convingerile negative despre sine și poate învăța modalități mai sănătoase de a se raporta la propriile emoții, limite și resurse.

Pe măsură ce aceste mecanisme devin conștiente, oamenii încep să își recunoască valoarea personală dincolo de performanță, comparații sau aprobarea celorlalți. Iar această schimbare produce, treptat, mai multă libertate, echilibru și autenticitate în viața de zi cu zi.

Articol scris de Lucreția Preda-Rodeanu, psiholog clinician și psihoterapeut în Galați.

Categorii
Stima de sine

Stima de sine si echilibrul psihologic

Stima de sine are un rol esenţial în realizarea echilibrului nostru psihologic: atunci când este înaltă şi stabilă conduce la acţiuni eficiente, ne ajută să facem faţă dificultăţilor, să avem performanţe în activitatea desfăşurată, să întreţinem bune relaţii cu cei din jur; când stima de sine este instabilă sau scăzută conduce la inadaptare, neplăceri, frustrări, eficienţă scăzută în acţiuni. Pentru a înţelege mai bine ce reprezintă stima de sine, trebuie să remarcăm distincţia dintre Eul real, Eul ideal şi stima de sine care sunt reunite în aspectul major, denumit Eu.

În timp ce Eul real se referă la caracteristicile fizice şi mentale ale individului, dezvoltându-se în cursul experienţelor sale timpurii, Eul ideal reprezintă tot ceea ce el ar dori să fie sau să aibă, elaborând un standard comportamental ideal la care raportează rezultatele personale. Constituind dimensiunea afectivă a Eului, stima de sine reprezintă „evaluarea personală a diferenţelor dintre Eul real şi Eul ideal”. Pentru a înţelege mai bine acest concept, vom descrie în continuare caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale persoanelor cu stimă de sine înaltă şi, respectiv, scăzută.

psiholog galati

Stima de sine scazuta

Persoanele cu un nivel scăzut al stimei de sine:

  • au sentimentul că nu se cunosc prea bine;
  • vorbesc despre ei într-o manieră mai degrabă neutră, moderată, neclară, mediocră;
  • au o părere despre propria persoană ce depinde de circumstanţe şi de interlocutori;
  • au însă o bună capacitate de adaptare la interlocutori şi simţ al nuanţei;
  • amână luările de decizii, sunt adesea neliniştiţi de consecinţele posibile ale alegerilor lor;
  • sunt influenţaţi de anturaj în luarea deciziilor;
  • sunt uneori ezitanţi sau convenţionali;
  • sunt prudenţi, răbdători, acţionează după ce s-au gândit bine.

Aceste persoane reacţionează emoţional la eşec, se prăbuşesc, se simt respinşi dacă sunt criticaţi în domeniile în care se consideră competenţi, se justifică după eşec, caută informaţiile negative despre ei, manifestă anxietate puternică în faţa evaluării de către ceilalţi; au bună motivaţie de a nu eşua, capacitate de a asculta criticile. De asemenea,  au în faţa succesului emoţii amestecate, le place să reuşească, însă reuşita le perturbă imaginea de sine, le produce frică de a nu mai fi la înălţime, succesul lor nu aduce beneficii stimei de sine pentru că bucuria lor este anxioasă; toate acestea conduc la o atitudine umilă, modestă. Acestor persoane le este permanent frică de eşec, nu-şi asumă riscuri, se simt apăraţi de obiceiuri, preferă mediocritatea, progresează lent, raţionează în funcţie de eşecuri; sunt prudenţi şi stăpâniţi.

psiholog galati

Stima de sine ridicata

Persoanele cu stimă de sine ridicata:

  • au păreri clare şi stabile despre ei înşişi întrucât acestea nu depind prea mult de context;
  • vorbesc despre ei în mod tranşant, pozitiv, coerent;
  • riscă să facă exces de certitudini şi simplificări;
  • acţionează în mod eficient, ţin cont de ei înşişi în luarea deciziilor;
  • perseverează în hotărările lor în ciuda dificutăţilor, pot fi inovatori, însă uneori sunt prea sensibili la interesele lor pe termen scurt.

Eşecul nu lasă urme emoţionale durabile, pot rezista la criticile asupra punctelor lor sensibile, nu se simt obligaţi să se justifice după eşec, nu se simt respinşi dacă sunt criticaţi însă se întâmplă să nu ţină cont de critică.

O persoană cu un nivel crescut al stimei de sine are încredere în forţele proprii, percepe nevoile şi stările afective pornind de la această premisă a încrederii, fără distorsiuni, este o persoană hotărâtă, bazându-se pe propriile judecăţi şi analize. Pentru ei, reuşita le confirmă imaginea de sine, le provoacă emoţii pozitive, motivaţie crescută; ei sunt însă dependenţi de recompensă. Aceştia îşi asumă riscuri, caută să-şi depăsească limitele, se simt stimulaţi de noi experienţe, au un progres rapid, raţionează în funcţie de succese.

Bineînţeles că stima de sine are un rol important în menţinerea unui nivel crescut al sănătăţii psihice şi fizice a individului. De altfel, cercetările au descoperit că omul deţine o serie de mecanisme de menţinere a stimei de sine la un anumit nivel care să restricţioneze, cât mai mult cu putinţă, instalarea unui disconfort sau aspect psihologic negativ, precum anxietatea sau instabilitatea emoţională.

psiholog galati

Beneficiile psihoterapiei

Psihoterapia isi propune dezvoltarea stimei de sine centrandu-se pe o serie de obiective, cele mai importante fiind:

  • Identificarea si explorarea acelor experiente timpurii sau evenimente recente care au determinat scaderea stimei de sine;
  • Explorarea modului in care acestea iti afecteaza existenta;
  • Stabilirea modului in care doresti ca lucrurile sa se schimbe;
  • Examinarea gandurilor, sentimentelor si credintelor care contribuie la slaba auto-incredere;
  • Imbunatatirea imaginii de sine;
  • Antrenamentul asertivitatii (daca este cazul)

Psihoterapia iti va oferi instrumentele necesare pentru a-ti atinge obiectivele propuse, in contextul unei relatii terapeutice bazata pe suport si siguranta. Vom identifica impreuna sperantele si asteptarile tale, vom explora cauzele care au determinat scaderea stimei de sine si te voi insoti in efortul tau pentru descoperirea fortei interioare si increderii in tine!

 


Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Lucretia Preda-Rodeanu – Cabinet Individual de Psihologie Bucuresti nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 

Categorii
Stima de sine

Dezvoltarea stimei de sine

Un nivel sanatos al stimei de sine ne poate folosi in viata, mai ales la locul de munca sau in relatiile cu cei din jur. Din pacate, cei mai multi dintre noi se caracterizeaza printr-o slaba incredere in propria persoana si un nivel scazut al stimei de sine.

Beneficiile psihoterapiei pentru dezvoltarea stimei de sine

Psihoterapia pentru dezvoltarea stimei de sine  se centreaza pe o serie de obiective, cele mai importante fiind:

  • Identificarea si explorarea acelor experiente timpurii sau evenimente recente care au determinat scaderea stimei de sine;
  • Explorarea modului in care acestea iti afecteaza existenta;

psiholog galati

  • Stabilirea modului in care doresti ca lucrurile sa se schimbe;
  • Examinarea gandurilor, sentimentelor si credintelor care contribuie la slaba auto-incredere;
  • Imbunatatirea imaginii de sine;
  • Antrenamentul asertivitatii (daca este cazul)

Psihoterapia va va oferi instrumentele necesare pentru a va atinge obiectivele propuse, in contextul unei relatii terapeutice bazata pe suport si siguranta. Vom identifica impreuna sperantele si asteptarile tale, vom explora cauzele care au determinat scaderea stimei de sine si va voi insoti in efortul dvs. pentru descoperirea fortei interioare si increderii in propria persoana!

 

Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Lucretia Preda-Rodeanu – Cabinet Individual de Psihologie Galati nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra.