Comportamentul deviant la volan – Cauze, Manifestări și Consecințe
Posted by Psiholog Lucretia Preda on iun. 4, 2019 in Psihologia transporturilor | Comentariile sunt închise pentru Comportamentul deviant la volan – Cauze, Manifestări și Consecințe
Comportamentul deviant la volan – Cauze, Manifestări și Consecințe
Comportamentul deviant la volan reprezintă orice acțiune sau conduită care încalcă normele sociale și legale privind siguranța rutieră, punând în pericol participanții la trafic. Acest fenomen este o cauză majoră a accidentelor rutiere și reflectă adesea probleme psihologice, sociale sau emoționale.
Ce înseamnă comportament deviant la volan?
Comportamentul deviant se referă la orice abatere de la conduita responsabilă, sigură și etică în trafic. Printre cele mai frecvente manifestări se numără:
- Viteza excesivă – Ignorarea limitelor de viteză și lipsa controlului asupra vehiculului.
- Depășiri riscante – Manevre periculoase în zone interzise sau fără asigurare prealabilă.
- Conducerea agresivă – Claxonarea excesivă, intimidarea altor șoferi sau blocarea intenționată a traficului.
- Consumul de alcool sau droguri – Conducerea sub influența substanțelor interzise, care afectează capacitatea de reacție.
- Utilizarea telefonului mobil – Distragerea atenției prin mesaje sau apeluri.
- Neutilizarea centurii de siguranță – Nerespectarea regulilor de bază privind siguranța personală.
- Participarea la curse ilegale – Activități ilegale care pun în pericol viețile participanților și ale pietonilor.
Cauze ale comportamentului deviant la volan
1. Factori psihologici
- Stresul și anxietatea – Șoferii pot reacționa impulsiv sau agresiv în trafic din cauza tensiunilor emoționale.
- Furia și frustrarea – Situațiile de trafic aglomerat sau conflictele interpersonale pot declanșa comportamente periculoase.
- Tulburările de personalitate – Lipsa autocontrolului și tendințele antisociale pot amplifica comportamentele deviante.
2. Factori sociali și culturali
- Normele sociale permisive – În anumite comunități, comportamentele riscante la volan sunt tolerate sau chiar încurajate.
- Influența grupului – Șoferii tineri sunt adesea presați de prieteni să conducă periculos pentru a demonstra curaj sau superioritate.
3. Factori situaționali
- Oboseala – Șoferii epuizați sunt mai predispuși să comită greșeli sau să devină iritabili.
- Consum de alcool sau droguri – Substanțele care alterează percepția și reacțiile cresc riscul unui comportament deviant.
- Infrastructura deficitară – Lipsa marcajelor clare, a semnalizării sau iluminării adecvate poate duce la erori periculoase.
Consecințe ale comportamentului deviant
- Accidente grave – Coliziunile provocate de șoferii iresponsabili duc frecvent la răniri sau decese.
- Traume psihologice – Victimele accidentelor pot suferi tulburări de stres posttraumatic.
- Pagube materiale – Reparațiile vehiculelor și infrastructurii afectate implică costuri mari.
- Sancțiuni legale – Șoferii devianți riscă amenzi, suspendarea permisului de conducere sau închisoare.
- Impact social – Comportamentele agresive la volan afectează încrederea și siguranța generală în trafic.
Prevenirea comportamentului deviant la volan
- Educație și conștientizare
- Campanii publice pentru promovarea conduitei responsabile.
- Programe de instruire privind gestionarea stresului și autocontrolul emoțional.
- Sancțiuni și măsuri legale stricte
- Creșterea amenzilor și introducerea de pedepse mai dure pentru abaterile grave.
- Utilizarea camerelor de supraveghere și a tehnologiilor inteligente pentru monitorizarea traficului.
- Screening psihologic și testări periodice
- Evaluarea psihologică a șoferilor cu comportamente deviante pentru a preveni recidiva.
- Programe de reabilitare pentru șoferii dependenți de alcool sau droguri.
- Îmbunătățirea infrastructurii rutiere
- Crearea unor benzi dedicate pentru traficul lent și instalarea unor limitatoare de viteză eficiente.
Concluzie
Comportamentul deviant la volan nu este doar o problemă individuală, ci și una socială, având consecințe severe asupra siguranței publice. Combaterea acestuia necesită eforturi comune din partea autorităților, psihologilor, educatorilor și comunității. Prin educație, sancțiuni adecvate și infrastructură sigură, putem reduce semnificativ numărul de incidente cauzate de astfel de comportamente și crea un mediu rutier mai sigur pentru toți participanții la trafic.
Bibliografie
Cărți și Manuale de Specialitate în Limba Română
- Mitrofan, I., & Ciupercă, C. (1998). „Psihologie Rutieră: Siguranța Traficului și Comportamentul Conducătorilor Auto”. Editura Ştiinţifică.
- Neacșu, I. (2006). „Psihologia Transporturilor”. Editura ASE.
- Chelcea, S. (2001). „Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative și calitative”. Editura Economică.
- Luca, C. (2005). „Consiliere și psihoterapie cognitiv-comportamentală”. Editura Polirom.
Studii și Articole de Specialitate
- Iliescu, D. (2010). „Evaluarea Psihologică a Conducătorilor Auto” – Revista de Psihologie Aplicată.
- Ţepordei, A. (2015). „Personalitatea și Comportamentul Riscant la Volan” – Revista Psihologia Transporturilor, nr. 3.
- Buzducea, D. (2013). „Consecințele Consumului de Droguri asupra Comportamentului în Trafic”. – Revista Psihosociologia Traficului.
Legislație și Reglementări Românești
- Codul Rutier din România (OUG 195/2002)
- Ordinul nr. 1.129/2011 al Ministerului Transporturilor
- Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.