Dependența de Droguri și Comportamentul la Volan
Posted by Psiholog Lucretia Preda on sept. 29, 2016 in Psihologia transporturilor | Comentariile sunt închise pentru Dependența de Droguri și Comportamentul la Volan
Dependența de droguri este o problemă globală cu efecte devastatoare asupra sănătății fizice și mentale. Când această dependență se combină cu actul conducerii unui autovehicul, riscurile cresc exponențial. Drogurile afectează grav funcțiile cognitive și motorii esențiale pentru conducerea în siguranță, crescând probabilitatea accidentelor și a comportamentelor deviante în trafic.
1. Efectele Drogurilor Asupra Conducerii
a) Încetinirea Timpului de Reacție
- Drogurile, inclusiv canabisul, opioidele și benzodiazepinele, afectează coordonarea și reflexele necesare pentru manevre rapide în trafic.
- Întârzierea reacției poate împiedica evitarea obstacolelor sau răspunsul la situații critice.
b) Alterarea Percepției
- Halucinațiile sau percepțiile distorsionate cauzate de substanțe halucinogene (LSD, ecstasy) reduc capacitatea de a evalua distanțele și viteza.
- Drogurile pot provoca iluzii vizuale sau auditive, determinând decizii eronate în trafic.
c) Scăderea Concentrației
- Substanțele psihoactive afectează atenția, făcând dificilă monitorizarea semnelor de circulație sau a altor vehicule.
- Conducătorii auto pot deveni confuzi, uitând direcția sau ignorând semnalele de avertizare.
d) Supraconfidența și Agresivitatea
- Drogurile stimulante, precum cocaina și metamfetaminele, induc un sentiment exagerat de încredere și invincibilitate.
- Șoferii pot manifesta comportamente agresive, precum depășiri riscante, viteze excesive sau ignorarea semnelor de circulație.
e) Sedarea și Somnolența
- Opioidele și sedativele pot induce stări de somnolență sau letargie, crescând riscul adormirii la volan.
2. Tipuri de Droguri și Impactul Lor asupra Conducerii
| Tipul de Drog | Efecte Specifice | Riscuri la Volan |
|---|---|---|
| Canabis | Relaxare, încetinirea reacțiilor, percepție alterată. | Încetinirea reflexelor, dificultăți de coordonare, atenție redusă. |
| Alcool (în combinație) | Scade inhibițiile, provoacă somnolență. | Pierderea controlului emoțional și coordonării. |
| Stimulente (cocaină) | Agitație, supraconfidență, impulsivitate. | Viteze excesive, depășiri riscante, dificultăți în gestionarea situațiilor neprevăzute. |
| Halucinogene (LSD) | Halucinații, iluzii vizuale și auditive. | Reacții necontrolate, confuzie, imposibilitatea de a evalua distanțele. |
| Opioide (heroina) | Relaxare extremă, somnolență, capacitate redusă de reacție. | Adormirea la volan, reacții lente și dificultăți de concentrare. |
| Sedative (benzodiazepine) | Scăderea atenției, confuzie, relaxare musculară. | Pierderea controlului asupra mișcărilor și întârzieri în luarea deciziilor. |
3. Consecințele Conducerii sub Influența Drogurilor
a) Accidente Rutiere Grave
- Șoferii drogați au o probabilitate mult mai mare de a provoca coliziuni din cauza reacțiilor lente și a deciziilor greșite.
- Studiile arată că accidentele fatale implicând droguri sunt în creștere, în special în rândul tinerilor.
b) Sancțiuni Legale
- Amenzi și Puncte de Penalizare – Pentru conducerea sub influența drogurilor se aplică sancțiuni financiare și administrative severe.
- Suspendarea Permisului – În multe țări, permisul este suspendat pe perioade lungi sau chiar anulat.
- Întemnițare – În cazurile în care drogurile au contribuit la accidente fatale, se aplică pedepse privative de libertate.
c) Probleme Personale și Sociale
- Stigma Socială – Persoanele condamnate pentru conducerea sub influența drogurilor sunt adesea marginalizate.
- Impact Asupra Carierei – Pierderea permisului poate duce la concediere, mai ales pentru cei care depind de condus pentru locul de muncă.
- Traumă Emoțională – Șoferii implicați în accidente pot suferi depresie severă sau tulburare de stres post-traumatic (PTSD).
4. Dependența de Droguri și Recidiva în Trafic
Persoanele dependente de droguri prezintă un risc ridicat de recidivă din cauza:
- Negării problemei – Mulți consumatori nu conștientizează severitatea impactului asupra comportamentului lor la volan.
- Dependenței fizice și psihologice – Nevoia constantă de a consuma droguri poate depăși raționamentul logic.
- Lipsa tratamentului adecvat – Mulți șoferi drogați nu urmează programe de reabilitare.
5. Măsuri de Prevenire și Intervenție
a) Testarea Drogurilor în Trafic
- Folosirea testelor rapide de depistare a drogurilor (salivă, sânge, urină) la punctele de control rutier.
- Introducerea tehnologiilor avansate pentru detectarea consumului de droguri.
b) Campanii de Conștientizare
- Informarea publicului despre pericolele drogurilor în trafic prin campanii mediatice și educaționale.
- Mesaje directe care evidențiază impactul real al accidentelor cauzate de droguri.
c) Programe de Reabilitare
- Integrarea șoferilor dependenți în programe de consiliere psihologică și tratament pentru dependență.
- Monitorizarea evoluției pacienților și evaluarea periodică a comportamentului în trafic.
d) Sancțiuni Dure
- Creșterea penalităților pentru șoferii drogați, inclusiv confiscarea vehiculului sau pedeapsa cu închisoarea în cazurile grave.
6. Concluzie
Conducerea sub influența drogurilor este o problemă complexă cu efecte devastatoare asupra siguranței rutiere. Drogurile afectează coordonarea, percepția și reacțiile, crescând exponențial riscul de accidente mortale. Soluționarea acestei probleme necesită eforturi comune din partea autorităților, a profesioniștilor din domeniul sănătății și a comunității, prin educație, prevenție și intervenții eficiente.
Adoptarea unui comportament responsabil și conștientizarea pericolelor asociate consumului de droguri la volan pot salva vieți și pot contribui la reducerea semnificativă a tragediilor rutiere.
Bibliografie
Cărți și Manuale de Specialitate în Limba Română
- Mitrofan, I., & Ciupercă, C. (1998). „Psihologie Rutieră: Siguranța Traficului și Comportamentul Conducătorilor Auto”. Editura Ştiinţifică.
- Neacșu, I. (2006). „Psihologia Transporturilor”. Editura ASE.
- Chelcea, S. (2001). „Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative și calitative”. Editura Economică.
- Luca, C. (2005). „Consiliere și psihoterapie cognitiv-comportamentală”. Editura Polirom.
Studii și Articole de Specialitate
- Iliescu, D. (2010). „Evaluarea Psihologică a Conducătorilor Auto” – Revista de Psihologie Aplicată.
- Ţepordei, A. (2015). „Personalitatea și Comportamentul Riscant la Volan” – Revista Psihologia Transporturilor, nr. 3.
- Buzducea, D. (2013). „Consecințele Consumului de Droguri asupra Comportamentului în Trafic”. – Revista Psihosociologia Traficului.
Legislație și Reglementări Românești
- Codul Rutier din România (OUG 195/2002)
- Ordinul nr. 1.129/2011 al Ministerului Transporturilor
- Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.