Evaluarea Psihologică: Identificarea Timpurie a Factorilor de Risc pentru Șoferii care Consumă Alcool și/sau Droguri

Evaluarea psihologică joacă un rol esențial în prevenirea accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool și droguri. Identificarea timpurie a factorilor de risc permite dezvoltarea unor strategii personalizate de intervenție și reducerea comportamentelor periculoase la volan. Acest proces implică instrumente și metode specifice pentru analiza trăsăturilor de personalitate, a mecanismelor de coping, a nivelului de impulsivitate și a tendinței de consum de substanțe.

---

1. Scopul Evaluării Psihologice

a) Prevenție

• Identificarea timpurie a șoferilor predispuși la comportamente riscante.
• Reducerea riscurilor de accidente rutiere prin intervenții psihologice și educaționale.

b) Diagnostic

• Evaluarea prezenței unor tulburări emoționale sau de personalitate care favorizează consumul de substanțe.
• Determinarea gradului de dependență față de alcool sau droguri.

c) Intervenție și Reabilitare

• Reabilitarea psihologică pentru șoferii identificați cu probleme de consum sau dependență.
• Dezvoltarea unor planuri personalizate de terapie comportamentală.

---

2. Metode și Instrumente Utilizate în Evaluarea Psihologică

a) Chestionare și Scale Psihologice

---

b) Interviul Clinic Structurat

• Psihologul explorează istoricul personal, social și profesional al individului.
• Se analizează tiparele de consum de substanțe și motivațiile asociate.
• Se investighează experiențele anterioare în trafic (accidente, încălcări ale legii).

---

c) Teste de Personalitate și Funcții Cognitive

1. Inventarul de Personalitate MMPI-2
   • Evaluează trăsăturile de personalitate și posibilele tulburări psihologice, cum ar fi:
     • Tendințe antisociale.
     • Tulburări de control emoțional.
     • Tulburări anxioase și depresive.
2. Teste care masoară controlul atenției și capacitatea de inhibare a răspunsurilor impulsive.
3. Testele de Atenție și Reacție
   • Analizează timpii de reacție și nivelul de concentrare, oferind indicii despre impactul consumului de substanțe asupra performanței cognitive.

---

3. Profilul Psihologic al Șoferului cu Risc Crescut

a) Trăsături de Personalitate Predispuse la Comportamente Riscante

• Impulsivitate – Luarea deciziilor rapide, fără analizarea consecințelor.
• Agresivitate – Tendința de a reacționa violent sau de a concura în trafic.
• Narcisism – Supraestimarea abilităților personale și negarea riscurilor.
• Căutarea de Senzații – Dorința de a experimenta situații extreme.

b) Probleme Emoționale și Psihologice

• Anxietate și Depresie – Consumul de substanțe ca mecanism de coping.
• Tulburări de Control al Emoțiilor – Reacții disproporționate la stres sau frustrare.
• Tulburări de Personalitate – Antisociale, borderline sau paranoide.

c) Factori Sociali și Contextuali

• Presiunea Grupului – Influența negativă a prietenilor sau colegilor.
• Exemple Negative – Modele parentale sau sociale care normalizează consumul de droguri.
• Stil de Viață Dezorganizat – Lipsa rutinei, instabilitate emoțională și socială.

---

4. Strategii de Prevenire bazate pe Evaluare Psihologică

a) Intervenții Psihoterapeutice

• Terapie cognitiv-comportamentală pentru controlul impulsivității și dezvoltarea autocontrolului.
• Tehnici de gestionare a stresului și anxietății pentru prevenirea recurgerii la substanțe.
• Terapie de grup pentru persoanele cu probleme de consum și suport social.

b) Programe Educaționale

• Cursuri despre efectele drogurilor și alcoolului asupra conducerii.
• Simulatoare de conducere pentru a demonstra impactul percepției distorsionate sub influența substanțelor.

c) Monitorizare și Reevaluare

• Evaluări periodice pentru șoferii identificați cu risc crescut.

---

5. Concluzie

Identificarea timpurie a factorilor de risc psihologic pentru șoferii care consumă alcool sau droguri este un pas esențial în prevenirea accidentelor rutiere. Evaluarea psihologică detaliată, combinată cu intervenții terapeutice și educaționale, poate reduce semnificativ comportamentele periculoase la volan. Adoptarea acestor măsuri preventive nu doar că protejează viețile participanților la trafic, ci contribuie și la schimbarea comportamentelor de risc pe termen lung.

Bibliografie

Cărți și Manuale de Specialitate în Limba Română

1. Mitrofan, I., & Ciupercă, C. (1998). „Psihologie Rutieră: Siguranța Traficului și Comportamentul Conducătorilor Auto”. Editura Ştiinţifică.
2. Neacșu, I. (2006). „Psihologia Transporturilor”. Editura ASE.
3. Chelcea, S. (2001). „Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative și calitative”. Editura Economică.
4. Luca, C. (2005). „Consiliere și psihoterapie cognitiv-comportamentală”. Editura Polirom.

---

Studii și Articole de Specialitate

1. Iliescu, D. (2010). „Evaluarea Psihologică a Conducătorilor Auto” – Revista de Psihologie Aplicată.
2. Ţepordei, A. (2015). „Personalitatea și Comportamentul Riscant la Volan” – Revista Psihologia Transporturilor, nr. 3.
3. Buzducea, D. (2013). „Consecințele Consumului de Droguri asupra Comportamentului în Trafic”. – Revista Psihosociologia Traficului.

---

Legislație și Reglementări Românești

1. Codul Rutier din România (OUG 195/2002)
2. Ordinul nr. 1.129/2011 al Ministerului Transporturilor
3. Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.

Comments are closed.