Factorii Psihologici Implicați în Comportamentul Deviant la Volan

Posted by Psiholog Lucretia Preda on nov. 22, 2016 in Psihologia transporturilor | Comentariile sunt închise

Comportamentul deviant la volan este influențat de o serie de factori psihologici care afectează modul în care indivizii reacționează în trafic. Acești factori pot include trăsături de personalitate, stări emoționale, nivelul de stres, mecanismele de coping și problemele psihopatologice. Înțelegerea acestor aspecte este esențială pentru prevenirea și gestionarea comportamentelor periculoase în trafic.

1. Personalitatea și Caracterul

a) Tipologia de Personalitate

Personalitatea agresivă – Persoanele cu tendințe agresive sunt mai predispuse la comportamente periculoase, precum depășiri riscante, claxonatul excesiv și provocarea altor șoferi.
Personalitatea impulsivă – Indivizii impulsivi acționează fără a analiza riscurile, fiind mai susceptibili la viteza excesivă sau manevrele nesigure.
Personalitatea narcisică – Șoferii care consideră că regulile nu li se aplică au tendința de a-și supraestima abilitățile și de a ignora siguranța celorlalți.
Tipul anxios sau nevrotic – Acest tip de personalitate poate duce la reacții exagerate în situații de stres sau pericol perceput, afectând luarea deciziilor rapide și sigure.

2. Emoțiile și Stările Afective

a) Furia și Frustrarea

Situațiile de trafic aglomerat, întârzierile și comportamentul altor șoferi pot declanșa furie intensă. Aceasta poate duce la:
- Conducere agresivă (șicanări în trafic, claxonare excesivă).
- Reacții disproporționate, cum ar fi gesturi obscene sau violență verbală.

b) Stresul și Anxietatea

Șoferii stresați sau anxioși pot deveni hipervigilenți sau, dimpotrivă, neatenți, afectând capacitatea de a lua decizii rapide.
Nivelul crescut de adrenalină poate amplifica reacțiile impulsive, cum ar fi accelerarea bruscă sau frânarea nejustificată.

c) Euforia sau Excesul de Încredere

Conducerea sub influența emoțiilor pozitive intense (entuziasm, euforie) poate duce la supraevaluarea capacităților personale și subestimarea pericolelor.
Exemple: conducerea după o realizare importantă sau în urma consumului de alcool.

3. Percepțiile și Atitudinile față de Risc

a) Percepția Distorsionată a Riscului

Unii șoferi subestimează riscurile asociate comportamentelor periculoase, crezând că pot evita accidentele datorită abilităților lor.
Această atitudine este întâlnită frecvent la tineri, care au tendința de a căuta senzații tari.

b) Comportamentul de Imitare

Șoferii pot adopta comportamente deviante după ce observă alți participanți la trafic acționând similar.
Acest fenomen este mai frecvent în rândul grupurilor de prieteni sau în zonele unde normele sociale sunt mai relaxate.

c) Necesitatea de Dominare

Dorința de a demonstra superioritate sau de a controla situația poate determina un comportament agresiv.
Exemple: blocarea intenționată a unui alt șofer sau competiții nesigure între mașini.

4. Tulburările Psihologice și Emoționale

a) Tulburările de Personalitate

Tulburarea antisocială – Lipsa empatiei și tendința de a ignora regulile sociale sunt asociate cu comportamente de risc ridicat.
Tulburarea borderline – Reacțiile emoționale intense și impulsivitatea pot duce la manevre periculoase și la agresivitate în trafic.

b) Dependența de Substanțe

Consumul de alcool sau droguri afectează percepția, coordonarea și capacitatea de luare a deciziilor, crescând probabilitatea comportamentelor deviante.
Aceste substanțe reduc inhibițiile și încurajează asumarea riscurilor.

c) Tulburările de Anxietate și Depresie

Persoanele anxioase pot deveni excesiv de prudente sau pot intra în panică în situații critice.
Depresia poate reduce concentrarea și reflexele necesare pentru condus.

5. Mecanismele de Coping Deficitare

a) Gestionarea Ineficientă a Stresului

Șoferii care nu știu să gestioneze stresul pot reacționa agresiv, provocând conflicte sau accidente.
Lipsa unor strategii eficiente de relaxare îi face mai vulnerabili la furie și frustrare.

b) Evitarea Responsabilității

Unii șoferi dau vina pe ceilalți pentru greșelile lor, justificând astfel comportamentele deviante și continuând să le repete.

c) Recompensele Emoționale

Comportamentele riscante pot produce o senzație de satisfacție sau euforie, mai ales pentru cei care caută senzații tari.

6. Influențele Culturale și Sociale asupra Psihologiei Șoferilor

a) Normele Sociale și Grupul de Prieteni

În anumite grupuri sociale, încălcarea regulilor de circulație poate fi văzută ca o demonstrație de putere sau curaj.
Presiunea grupului îi poate determina pe șoferii tineri să adopte comportamente deviante pentru a impresiona.

b) Cultura Competiției

În societățile care încurajează competitivitatea, șoferii pot percepe traficul ca pe o competiție, încercând să „câștige” prin depășiri riscante sau intimidarea altor participanți la trafic.

Concluzie

Factorii psihologici joacă un rol esențial în comportamentul deviant la volan, influențând modul în care șoferii reacționează la situațiile din trafic. Personalitatea, emoțiile, percepțiile asupra riscului, tulburările psihologice și mecanismele de coping contribuie la dezvoltarea acestor comportamente. Înțelegerea acestor factori este esențială pentru elaborarea programelor de prevenire, educare și intervenție psihologică, cu scopul de a reduce accidentele și de a îmbunătăți siguranța rutieră.

Bibliografie

Cărți și Manuale de Specialitate în Limba Română

Mitrofan, I., & Ciupercă, C. (1998). „Psihologie Rutieră: Siguranța Traficului și Comportamentul Conducătorilor Auto”. Editura Ştiinţifică.
Neacșu, I. (2006). „Psihologia Transporturilor”. Editura ASE.
Chelcea, S. (2001). „Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative și calitative”. Editura Economică.
Luca, C. (2005). „Consiliere și psihoterapie cognitiv-comportamentală”. Editura Polirom.

Studii și Articole de Specialitate

Iliescu, D. (2010). „Evaluarea Psihologică a Conducătorilor Auto” – Revista de Psihologie Aplicată.
Ţepordei, A. (2015). „Personalitatea și Comportamentul Riscant la Volan” – Revista Psihologia Transporturilor, nr. 3.
Buzducea, D. (2013). „Consecințele Consumului de Droguri asupra Comportamentului în Trafic”. – Revista Psihosociologia Traficului.

Legislație și Reglementări Românești

Codul Rutier din România (OUG 195/2002)
Ordinul nr. 1.129/2011 al Ministerului Transporturilor
Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.

Comments are closed.