Factorii Psihologici Implicați în Consumul de Droguri și Conducerea Autovehiculului sub Influența Drogurilor
Posted by Psiholog Lucretia Preda on sept. 20, 2016 in Psihologia transporturilor | Comentariile sunt închise pentru Factorii Psihologici Implicați în Consumul de Droguri și Conducerea Autovehiculului sub Influența Drogurilor
Consumul de droguri și conducerea autovehiculului sub influența acestora reprezintă un comportament deviant extrem de periculos, influențat de o gamă variată de factori psihologici. Aceste comportamente sunt adesea rezultatul unor probleme emoționale, cognitive și sociale, care afectează capacitatea individului de a lua decizii responsabile. În acest articol, analizăm factorii psihologici implicați în această problemă, pentru a înțelege mai bine cauzele și consecințele asociate.
1. Factori Emoționali și Afecțiuni Psihologice
a) Stresul și Anxietatea
- Cauză: Mulți indivizi consumă droguri pentru a face față stresului cotidian sau anxietății.
- Impact asupra condusului: Consumul de droguri pentru relaxare poate crea o falsă senzație de siguranță, diminuând vigilența și reacțiile în trafic.
- Consecință psihologică: Șoferii pot deveni excesiv de încrezători sau, dimpotrivă, hipervigilenți și anxioși, afectându-le performanța.
b) Depresia
- Cauză: Persoanele depresive pot apela la droguri pentru a scăpa de emoțiile negative sau pentru a se simți „normale”.
- Impact asupra condusului: Lentoarea reacțiilor și lipsa concentrării cresc probabilitatea de accidente.
- Consecință psihologică: Șoferii pot deveni letargici sau, în cazuri severe, pot experimenta episoade de deconectare psihologică (disociere).
c) Furia și Frustrarea
- Cauză: Emoțiile intense și necontrolate pot împinge indivizii către droguri pentru a-și gestiona tensiunea emoțională.
- Impact asupra condusului: Consumatorii devin agresivi, impulsivi și periculoși la volan.
- Consecință psihologică: Reacțiile disproporționate și comportamentele de dominare în trafic cresc riscul de accidente.
2. Factori Cognitivi și Percepționali
a) Distorsiuni Cognitive
- Negarea Riscului: Șoferii sub influența drogurilor subestimează pericolele asociate comportamentului lor.
- Justificarea Consumului: Mulți indivizi cred că pot „controla” efectele drogurilor asupra lor.
- Exemple: „Conduc mai bine când sunt relaxat” sau „Nu sunt atât de afectat pe cât crede lumea”.
b) Iluzia Controlului
- Drogurile stimulante, precum cocaina, induc un fals sentiment de putere și control.
- Această percepție distorsionată îi face pe șoferi să ia decizii riscante, precum viteza excesivă sau depășirile periculoase.
c) Deficitele de Memorie și Concentrare
- Drogurile afectează memoria de scurtă durată și capacitatea de concentrare.
- Șoferii pot uita regulile de circulație sau pot rata semne de avertizare importante.
3. Factori de Personalitate
a) Impulsivitatea
- Persoanele impulsive au tendința de a lua decizii rapide, fără a evalua consecințele.
- Această trăsătură crește riscul de a combina drogurile cu șofatul, întrucât indivizii se bazează pe emoții și dorințe imediate.
b) Căutarea Senzațiilor Tari (Sensation Seeking)
- Persoanele care caută experiențe intense și pline de adrenalină sunt mai susceptibile să consume droguri și să se angajeze în comportamente riscante, precum cursele ilegale.
c) Lipsa de Empatie
- Șoferii cu personalități antisociale tind să ignore regulile și să nu manifeste grijă față de siguranța altor participanți la trafic.
d) Narcisismul
- O tendință exagerată de autovalorizare poate determina șoferii să creadă că regulile nu li se aplică, subestimând riscurile.
4. Tulburările Psihologice Subiacente
a) Tulburările de Personalitate
- Tulburarea Borderline – Impulsivitatea extremă și schimbările de dispoziție duc la decizii iresponsabile.
- Tulburarea Antisocială – Lipsa de remușcare și tendința de a încălca regulile favorizează combinația dintre consumul de droguri și conducerea periculoasă.
b) Dependența Psihologică
- Consumatorii cronici dezvoltă o nevoie compulsivă de a consuma droguri, care îi face să ignore riscurile evidente.
- Starea de sevraj poate determina reacții necontrolate, inclusiv panică și comportamente impulsive în trafic.
5. Factori Sociali și Culturali
a) Presiunea Grupului
- Influența prietenilor sau a grupurilor sociale poate duce la consumul de droguri ca mijloc de integrare sau afirmare.
- În special în rândul tinerilor, această presiune poate alimenta ideea că „toți fac la fel”, normalizând comportamentul riscant.
b) Modele Negative
- Expunerea la exemple negative (părinți sau prieteni care conduc sub influența drogurilor) crește probabilitatea de a repeta acest comportament.
c) Normele Culturale
- În anumite comunități, consumul de droguri recreaționale este acceptat social, ceea ce reduce percepția riscurilor.
6. Strategii de Prevenire și Intervenție
- Evaluarea Psihologică – Identificarea timpurie a factorilor de risc prin testări psihologice pentru șoferi.
- Programe de Educație și Conștientizare – Campanii care evidențiază pericolele combinate ale consumului de droguri și condusului.
- Consiliere Psihologică – Terapii pentru gestionarea emoțiilor și dezvoltarea mecanismelor sănătoase de coping.
- Reabilitare pentru Dependență – Tratament specific pentru consumatorii cronici, integrând suport psihologic și medical.
- Monitorizare Legală – Teste obligatorii și sancțiuni stricte pentru cei care conduc sub influența drogurilor.
Concluzie
Comportamentul de a conduce sub influența drogurilor este profund influențat de factori psihologici precum stresul, impulsivitatea, problemele de personalitate și mecanismele defectuoase de coping. Înțelegerea acestor factori este esențială pentru elaborarea de programe eficiente de prevenire și intervenție. Educația, tratamentul psihologic și sancțiunile stricte pot reduce semnificativ numărul de accidente cauzate de acest comportament deviant, protejând vieți și contribuind la un mediu rutier mai sigur.
Bibliografie
Cărți și Manuale de Specialitate în Limba Română
- Mitrofan, I., & Ciupercă, C. (1998). „Psihologie Rutieră: Siguranța Traficului și Comportamentul Conducătorilor Auto”. Editura Ştiinţifică.
- Neacșu, I. (2006). „Psihologia Transporturilor”. Editura ASE.
- Chelcea, S. (2001). „Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative și calitative”. Editura Economică.
- Luca, C. (2005). „Consiliere și psihoterapie cognitiv-comportamentală”. Editura Polirom.
Studii și Articole de Specialitate
- Iliescu, D. (2010). „Evaluarea Psihologică a Conducătorilor Auto” – Revista de Psihologie Aplicată.
- Ţepordei, A. (2015). „Personalitatea și Comportamentul Riscant la Volan” – Revista Psihologia Transporturilor, nr. 3.
- Buzducea, D. (2013). „Consecințele Consumului de Droguri asupra Comportamentului în Trafic”. – Revista Psihosociologia Traficului.
Legislație și Reglementări Românești
- Codul Rutier din România (OUG 195/2002)
- Ordinul nr. 1.129/2011 al Ministerului Transporturilor
- Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.