Importanța Evaluării Psihologice a Candidaților la Obținerea Permisului de Conducere
Posted by Psiholog Lucretia Preda on ian. 1, 2016 in Psihologia transporturilor | Comentariile sunt închise pentru Importanța Evaluării Psihologice a Candidaților la Obținerea Permisului de Conducere
Evaluarea psihologică a candidaților la obținerea permisului de conducere este un proces esențial pentru asigurarea siguranței rutiere. Aceasta are rolul de a determina aptitudinile cognitive, emoționale și comportamentale necesare pentru a face față cerințelor din trafic și pentru a reduce riscurile de accidente. În acest articol, vom analiza importanța acestui proces, criteriile de evaluare și beneficiile pe termen lung.
1. Rolul Evaluării Psihologice în Siguranța Rutieră
a) Prevenirea Accidentelor Rutiere
- Identificarea timpurie a problemelor emoționale, cognitive sau de comportament poate preveni apariția unor situații periculoase pe drum.
- Evaluarea psihologică ajută la eliminarea riscului ca persoane instabile emoțional sau cu tulburări severe să obțină permisul de conducere.
b) Stabilirea Capacităților Cognitive și Emoționale
- Traficul necesită decizii rapide și corecte, atenție distributivă, capacitate de coordonare și control emoțional.
- Testele psihologice măsoară reacțiile în situații de stres și capacitatea de a gestiona conflictele.
c) Promovarea unui Comportament Responsabil
- Evaluarea ajută la conștientizarea limitelor personale și dezvoltarea unei atitudini prudente și responsabile față de trafic.
2. Obiectivele Evaluării Psihologice
- Determinarea Aptitudinilor Cognitive și Motorii
- Testarea memoriei, atenției, vitezei de reacție și coordonării motorii.
- Evaluarea Controlului Emoțional
- Identificarea tendințelor spre impulsivitate, anxietate sau agresivitate.
- Depistarea Tulburărilor Psihice sau de Personalitate
- Excluderea persoanelor cu tulburări severe care pot afecta siguranța rutieră.
- Evaluarea Capacității de Gestionare a Stresului
- Analiza modului în care candidatul reacționează în situații tensionate, cum ar fi traficul aglomerat.
- Identificarea Problemelor Legate de Dependențe
- Screening pentru consumul de alcool sau droguri, comportamente incompatibile cu conducerea.
3. Criterii Evaluative Utilizate în Testarea Psihologică
a) Funcțiile Cognitive
- Atenția și Concentrarea – Teste pentru monitorizarea și reacția rapidă la stimuli vizuali și auditivi.
- Memoria – Capacitatea de a reține și reacționa pe baza informațiilor recente.
- Viteza de Reacție – Evaluarea răspunsului motor la stimuli neașteptați.
b) Inteligența Emoțională
- Controlul Emoțiilor – Măsura în care candidatul poate gestiona furia sau frustrarea în trafic.
- Gestionarea Anxietății – Capacitatea de a rămâne calm și concentrat în situații tensionate.
c) Personalitatea și Atitudinea față de Risc
- Impulsivitatea – Tendința de a acționa fără a evalua riscurile.
- Căutarea de Senzații Tari – Înclinația spre comportamente riscante, cum ar fi viteza excesivă.
- Agresivitatea – Reacții violente față de alți participanți la trafic.
4. Beneficiile Evaluării Psihologice pentru Candidați și Comunitate
a) Creșterea Siguranței Rutiere
- Excluderea persoanelor care prezintă riscuri mari de comportament periculos sau incapacitate de concentrare.
- Reducerea numărului de accidente cauzate de factori emoționali sau psihologici.
b) Protejarea Participanților la Trafic
- Evaluarea permite selectarea conducătorilor auto care pot respecta regulile și pot răspunde calm în situații stresante.
- Prevenirea accesului la permis pentru persoane cu tulburări de personalitate sau dependențe.
c) Identificarea Nevoii de Intervenție Psihologică
- Candidații cu probleme emoționale pot fi direcționați spre consiliere psihologică pentru a-și dezvolta autocontrolul.
- Evaluarea periodică a șoferilor profesioniști poate preveni recăderile în probleme precum stresul cronic sau dependențele.
d) Dezvoltarea Responsabilității Sociale
- Candidații devin mai conștienți de comportamentele lor la volan și de impactul asupra altora.
- Crearea unei culturi a siguranței și responsabilității în trafic.
5. Exemple de Teste Psihologice Utilizate
- Testele pentru Atenție și Reacție Rapidă
- Vienna Test System – Simulează situații de trafic și măsoară viteza reacțiilor.
- Testul de Coduri – Verifică memoria vizuală și concentrarea.
- Chestionare de Personalitate
- MMPI-2 – Evaluare complexă a trăsăturilor de personalitate și a posibilelor tulburări.
- Scala de Impulsivitate Barratt – Analizează tendința spre reacții impulsive.
- Teste de Evaluare Emoțională
- Inventarul STAI – Măsoară nivelul de anxietate în situații tensionate.
- Scala de Control al Furiei – Evaluare a reacțiilor emoționale intense.
6. Concluzii și Recomandări
Evaluarea psihologică a candidaților la obținerea permisului de conducere nu este doar un pas formal, ci o măsură preventivă esențială pentru siguranța rutieră. Aceasta oferă informații valoroase despre aptitudinile cognitive, emoționale și comportamentale ale viitorilor șoferi, contribuind la reducerea riscurilor de accidente.
Recomandări:
- Introducerea Evaluărilor Periodice – Pentru șoferii profesioniști și cei implicați în incidente rutiere.
- Extinderea Testărilor pentru Dependențe – Screening riguros pentru consumul de alcool și droguri.
- Programe de Educație Psihologică – Dezvoltarea de sesiuni obligatorii de gestionare a emoțiilor pentru toți candidații.
- Evaluare Continuă – Testări psihologice pentru șoferii în vârstă sau cei cu antecedente problematice.
Astfel, combinarea evaluărilor psihologice cu măsuri educative și terapeutice poate duce la formarea unor conducători auto mai responsabili și la reducerea numărului de accidente rutiere.
Bibliografie
Cărți și Manuale de Specialitate în Limba Română
- Mitrofan, I., & Ciupercă, C. (1998). „Psihologie Rutieră: Siguranța Traficului și Comportamentul Conducătorilor Auto”. Editura Ştiinţifică.
- Neacșu, I. (2006). „Psihologia Transporturilor”. Editura ASE.
- Chelcea, S. (2001). „Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative și calitative”. Editura Economică.
- Luca, C. (2005). „Consiliere și psihoterapie cognitiv-comportamentală”. Editura Polirom.
Studii și Articole de Specialitate
- Iliescu, D. (2010). „Evaluarea Psihologică a Conducătorilor Auto” – Revista de Psihologie Aplicată.
- Ţepordei, A. (2015). „Personalitatea și Comportamentul Riscant la Volan” – Revista Psihologia Transporturilor, nr. 3.
- Buzducea, D. (2013). „Consecințele Consumului de Droguri asupra Comportamentului în Trafic”. – Revista Psihosociologia Traficului.
Legislație și Reglementări Românești
- Codul Rutier din România (OUG 195/2002)
- Ordinul nr. 1.129/2011 al Ministerului Transporturilor
- Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.