content top
Stresul cotidian si viata sexuala

Stresul cotidian si viata sexuala


Ca parte importanta a personalitatii, viata sexuala este, in mod evident, afectata de stresul cotidian. In plus, poate deveni ea insasi sursa de stres, participand, astfel, la formarea unui cerc vicios. Relatia dintre sex si stres este una de interdependenta, nu doar ca relatie cauzala, ci si ca forma de manifestare.

Indiferent carea ar fi efectele stresului asupra personalitatii, solutia e aceeasi: trebuie sa dai si sa primesti afectiune. Cu atat mai mult cu cat, stim cu totii, ca dragostea este baza sexului de calitate. In plus, deosebit de important in managmentul stresului este comunicarea dintre parteneri, privind stresorii si efectele lor. Mesajul trebuie insa formulat astfel incat sa nu apara ca o critica la adresa comportamentului partenerului. Uneori insa, suntem atat de stresati, incat ajungem sa stresam si partenerul, desi acesta ne-ar putea ajuta sa ne simtim mai bine.

Stresul este un adevarat ucigas al pasiunii. Insa, o partida de sex produce substanta chimica numita dopamina, care anihileaza hormonii de stres. Numai 20 de minute de sex au ca rezultat doua ore de relaxare. Sexul facut cu regularitate este un adevarat eliminator de stres si poate preveni durerile de cap, tensiunea nervoasa, etc. De asemenea, cercetatorii americani au ajuns la concluzia ca sexul poate face minuni: partenerii cuplurilor mai vechi care fac dragoste constant, se afla intr-o forma fizica si psihica mult mai buna decat cei care fac sex rar si cu parteneri diferiti. Un studiu psihologic recent a aratat ca actul sexual reduce stresul si creste capacitatea de a face fata situatiilor stresante. De ce este asa ramane inca o problema deschisa, insa dovezile de natura empirica par destul de solide.

Stuart Brody, un psiholog de la Universitatea Paisley din Marea Britanie, a supus unui test care determina stresul, un grup de femei si barbati. Testul implica vorbitul in public si efectuarea cu voce tare a unor operatii aritmetice. Pentru a determina stresul, Brody a masurat presiunea arteriala. Participantilor la test li s-a cerut sa tina jurnale ale diverselor lor activitati sexuale: contact sexual, masturbare, sex fara contact sexual insa cu un partener si, respectiv, nici o activitate sexuala. Rezultatele au aratat ca cei mai putin stresati indivizi erau cei care avusesera numai contacte sexuale (fara sa aiba si alte tipuri de activitate sexuala). De asemenea, tensiunea le revenea la normal cel mai repede. Persoanele care nu avusesera activitati sexuale au fost cele mai stresate si, in cazul lor, dura cel mai mult pana sa revina la normal. Prin urmare, cu toate ca masturbarea e mai buna decat abstinenta, actul sexual este, categoric, cea mai relaxanta activitate.

Pentru a fi sigur ca reactia la stres era, intr-adevar, determinata de activitatile sexuale, Brody i-a testat pe subiecti si in privinta unor forme de probleme nevrotice, anxietate, stres la locul de munca si i-a intrebat cat de satisfacuti sunt in cadrul relatiilor. Conexiunea dintre sex si stres a ramas la fel de clara si dupa ce a tinut cont de acesti factori. Brody spune ca efectele nu pot fi atribuite pur si simplu satisfactiei de moment datorata orgasmului ci, dimpotriva, sunt efecte care dureaza cel putin o saptamana. De ce are insa sexul acest efect? Omul de stiinta speculeaza ca, poate, efectul de calmare se datoreaza producerii hormonului oxitocina.

Barbatii si femeile raspund diferit la stres, iar aceste diferente pot sa influenteze ceea ce se intampla in pat. In timp ce barbatii supusi stresului, apeleaza la fuga sau lupta, femeile au tendinta de a avea grija de ceilalti, de a fi prietenoase si de a cere ajutorul celorlalti. Acest rezultat ar putea fi datorat diferntelor individuale hormonale. Hormonul oxitocina are un efect de calmare atat asupra femeilor cat si asupra barbatilor dar, in timp ce hormonul sexual feminin (estrogenul) creste acest efect, la barbati, hormonul sexual masculin (androgenul) descreste efectul. Diferentele de gen in raport cu stresul influenteaza si raspunsul sexual.

Psiholog Galati

Cabinet Psihologie Galati / Programari-0740226826


Referinte:

    1. Beck, J.A., Bozman, A.W. (1995): „Gender differences in sexual desire: the effects of anger and anxiety, Archives of Sexual Behavior”, 24, 595-611.
    2. Freud, S. (1991): „Trei eseuri despre teoria sexualitatii”, Editura Centrum.
    3. Mihaescu, B. (2004): „Cuplul conjugal, ori la bal, ori la spital”, Editura Humanitas, Bucuresti.
    4. Mitrofan, I. (2000): „Orientarea experientiala in psihoterapie”, Editura S.P.E.R., Bucuresti.
    5. Westheimer, R. K. (1998): „Sex pentru toti”, Editura Teora, Bucuresti.
    6. Strominger, L. (2000): „Psihopatologie sexuala”, Editura ANTET XX PRESS.

Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Bucuresti Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 



468 ad

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *