In trecut, menopauza era trecuta sub tacere, fiind privita ca un aspect negativ, exclusiv chiar ca o trecere de la viata fertila la sterilitate, ca un fel de “anticamera catre batranete”. Dar astazi, menopauza este un subiect adus din ce in ce mai frecvent in actualitate, exisand insa si voci care considera ca tratamentul accestei stari fiziologice din viata oricarei femei este doar o moda inventata de medici si de companiile farmaceutice.
Menopauza este o problema demografica socio-economica si, cu deosebire, biologica. Menopauza in sine este sfarsitul unui specific ancorat in activitatea ciclica genito-hormonala procreativa si, ca atare, odata cu acest sfarsit, femeia isi mentine identitatea doar prin elementele somato-constitutionale. Complexitatea extraordinara a fenomenului de menopauza rezulta nu numai in ansamblul mutatiilor functionale (inverse pubertatii) ci, mai ales, din decreptitudini biologice amprentele scadentelor filogeniei cat si a trairilor personale (I. O. Baltaceanu, 1986).
Menopauza reprezinta un ultim episod de sangerare menstruala indusa de secretie ciclica de hormoni ovarieni. Menopauza spontana s-a instalat cand au fost cel putin 12 luni consective de amenoree. Marker-ul biologic care indica instalarea menopauza este nivelul de FSH < 40 mUl / ml.Menopauza se caracterizeaza printr-o carenta permanenta si definitiva a secretiei de hormoni estrogeni. Termenul de menopauza indica un moment precis in viata femeii: ultima menstruatie (Fraga Paveliu, 2001). Termenul provine din limba greaca („pausa=sfarsit, „menos”=hemoragie), deci sfarsitul hemoragiei.
Menopauza este acea perioada cand menstruatia inceteaza fara nici o alta cauza decat eterna lege a naturii si acest eveniment se intampla la varsta de 45-52 de ani, in foarte putine cazuri, mai devreme sau mai tarziu de aceasta varsta. Se pot intalni cazuri cand fara nici o explicatie stiintifica menopauza poate sa isi faca aparitia in jurul varstei de 28-30 de ani (M. Mincu, 1989).
Cauza fiziologica a menopauzei este incetinirea activitatii ovarelor, in consecinta reducerea produceriii ciclice a hormonilor – ovulatiei. Atunci cand ovarele incep sa isi incetineasca activitatea, echilibrul ovare – hipofiza este rupt. Dezechilibrul dintre progesteren si hormonul gonadotrop afecteaza, in primul rand, fertilitatea femeii in timp ce dezechilibrul dintre foliculina si hormonul gonadotrop hipofizar are influenta nu numai asupra fertilitatii, dar si asupra intregului organism.
Factori, ca nutritia rationala, odihna, exercitiile fizice, asigura functionarea normala a organismulului la toate varstele si sunt cu atat mai necesare in momentul menopauzei. Fiind o stare fiziologica, menopauza trebuie intampinata cu liniste si calm integrand-o in ritmul vietii cotidiene ( M. Mincu, 1989).
Menopauza este un diagnostic care se pune retrospectiv, predictia ei fiind dificila, avand in vedere ca poate surveni la o varsta cuprinsa in medie de 50 de ani cu intervalul cuprins intre 40-50 ani. Menopauza se instaleaza prin cicluri menstruale neregulate care preced amenoreea definitiva (perimenopauza).
Menopauza indusa chirurgical – indusa de histerectomie cu sau fara indepartarea chirurgicala a ambelor ovare sau supresia prin chimioterapie a functiei ovariene. Perimenopauza reprezinta perioada care survine inaintea opririi ciclurilor menstuale si care poate produce la nivelul ovarelor modificari exprimate prin cicluri menstruale sporadice/neregulate care preced menopauza. Aceasta perioada poate dura de la cateva luni (in medie 2 ani). Varsta medie de aparitie a primelor simtome ale menopauzei este de 45 de ani. Perimenopauza la unele femei poate sa apara la 48-50 de ani sau chiar la o varsta mai inaintata. Perimenopauza reprezinta acea perioada din viata femeii prin care se face trecerea de la activitatea hormonala funtionala ovariana la menopauza propriu-zisa.
Postmenopauza sau menopauza confirmata reprezinta anii care survin dupa oprirea ciclului menstrual si confirmarea menopauzei.Termenul de climacterium (din limba greaca climacter = treapta) este folosit ca sinonim al menopauzei. In realitate, el indica o perioada lunga de timp intre 10-20 de ani cuprinzand perioada care precede si urmeaza ultimei menstruatii, altfel spus, reprezinta tranzitia de la viata productiva la cea neproductiva.
La majoritatea femeilor, menopauza survine in jurul varstei de 50 ani, oprirea ciclului menstrual reprezentand unul din semnele declinului productiei de estrogeni care vor determina simtomele caracteristice menopauzei. Aceasta productie scazuta de estrogeni va duce la osteoporoza, risc de boli cardio vasculare, procese degenerative, boala Alzheimer, caderea dintilor.
Dintre factorii care pot influenta varsta instalarii menopauzei pot fi:
In urma studiilor interprinse, s-a constat ca varsta instalarii pubertatii, greutatea corporala sau inaltimea femeiii nu inflenteaza varsta la care survine menopauza.
Menopauza este exterm de bogata in simtomatologie si anume: oboseala, insomnii, neregularitati ale ciclului menstrual, sani durerosi sensibili la palpare, mai voluminosi, retentia de lichide, cresterea greutatii corporale, bufeurile de caldura. Aceste simtome se pot succede intr-un ritm mai mult sau mai putin rapid.
Multe femei pot traversa aceasta perioada destul de usor si fara simtome, pe cand la altele pot aparea dezechilibre hormonale. La menopauza, doua simtome domina tabloul clinic si anume: modificarile ciclului menstrul si manifestarile vasomotorii.
Modificarile ciclului menstrual
In menopauza, ciclurile menstruale devin neregulate si, adesea, se insotesc de sangerari menstruale mai fregvente sau mai abundente. Fertilitatea scade simtitor. Diminuarea functiei ovariene are loc progresiv.
Manifestarile vasomotorii
Scaderea nivelurilor de estrogeni determina bufeurile care sunt resimtite ca valuri de caldura care incep cu o senzatie de presiune la nivelul capului urmata de senzatia de caldura, cu aparitia de transpiratie abundenta, roseata fetei, precum si o discreta crestere a frecventei pulsului. Bufeurile se pot intinde pe o perioada de 1-5 ani. Bufeurile nocturne de caldura sunt asociate cu tulburarile de somn. Bufeurile diurne sunt favorizate de emotii, modificari ale temperaturii. Dintre factorii declansatori ai bufeurilor de caldura se enumera: stresul, consumul de alcool, cadura excesiva a mediului ambiant (F. Paveliu, 2001).
Printre alte manifestari ale menopauzei se pot enumera:
In perimenopauza, dozarile hormonale pot arata nivele crescute hormonale de FSH si estradiol seric, iar menopauza este confirmata, nivelul de estrogeni serici scazut va determina cresterea gronadotropinelor hipofizare, FSH serie si LH serie (F. Paveliu, 2001). Se constata urmatoarele modificari:
Tratarea menopauzei isi are originea la inceputul anilor 1960, parintele tratamentului menopuzei putand fi considerat dr. Robert Wilson, autorul unui bestseller intitulat „Feminina pentru totdeauna” in care face apologia tratamentului de substitutie estrogenica, considerand menopauza ca fiind o actiune manifestata prin deficit de hormoni estrogeni.
Un aspect foarte important care trebuie sa o stimuleze pe femeie sa aiba cunostinta despre menopauza este faptul ca aceasta nu reprezinta o boala care trebuie sa fie diagnosticata si tratata, ci un moment al vietii reproductive prin care trece, la randul ei, fiecare femeie. In ultimele doua decenii, cercetatorii au cautat o solutie globala, un medicament care sa suplineasca oprirea productiei de hormoni si care sa inlature toate simptomele neplacute ale debutului de menopauza. Primele medicamente care au aparut contineau hormoni estrogeni, care, intr-adevar, atunci cand erau administrati, reduceau simtitor aparitia unor simptome cum ar fi bufeurile sau transpiratia.
Desi menopauza nu este considerata o afectiune, prezinta consecinte clinice importante. Sunt necesare anumite interventii terapeutice cu efect asupra simtomatologiei specifice menopauzei si asupra factorilor de risc (Francoise Dolto, 2005). Femeile ar trebui sa mearga la medic pentru control medical si sa sprijine ideea de control incercand sa realizeze o abordare multi-disciplinara a tratamentului menopauzei.
Referinte:
Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Galati Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra.
Psiholog Galati
Cabinet Psihologie Galati / Programari-0740226826