Dupa o ipoteza a lui Freud „barbatii se tem de femei pentru ca ele sunt‚ asemanatoare si neasemanatoare, asemenea lor si, totusi, diferite”. Asadar, care sunt, potrivit lui Freud conditiile acestei alegeri erotice?
Femeia nu trebuie sa fie libera. Casatorita, logodita etc., ea apartine unui altul care, din acest motiv, „devine cel de-al treilea lezat”. Aceasta conditie este „implacabila”, sine qua non, pana intr-atat incat aceasta femeie, cat este libera, ramane neobservata. Aceasta femeie trebuie sa aiba, in ceea ce priveste viata ei sexuala, o reputatie dubioasa, iar fidelitatea sa-i fie indoielnica, conditie pe care Freud o numeste, cu o anumite duritate, „iubirea pentru o tarfa”. Tot Freud abordeaza femeia printr-un studiu al tabu-ului virginitatii, bazat pe referinte antropologice.
Virginitatea este marturia unui drept de posesiune si de exclusivitate; ea are o valoare comerciala si sacra. Deflorarea este un act particular, important, sacru, pentru ca este sangeros (ca si menstruatia si crima) si pentru ca participa la „angoasa de inceputuri”. Acest act este tabu si nu se poate efectua, la popoarele asa-zis primitive, decat dupa anumite ritualuri. In realitate, tabu-ul virginitatii si cel al deflorarii nu sunt decat cazuri particulare ale vietii sexuale care, in ansamblul sau, este tabu. Intr-un mod inca si mai general, femeia este tabu.
Intrebare: de ce?
Pentru ca ea este alta, diferita, deci potential periculoasa. Si Freud se sprijina pe „narcisismul micilor diferente” pentru a explica neincrederea, ostilitatea, teama pe care le inspira femeile barbatilor. Sexualitatea feminina este diferita pentru ca femeia este lipsita de penis. Stupefiati, la inceput neincrezatori, apoi chiar terorizati atunci cand vad corpul mamei sau surorii lor, baietii isi spun ca, daca ele nu au penis, inseamna ca a fost taiat. In plus, explicatia revitalizeaza amenintarile vizand masturbarea. Aceasta fantasma persista, mai mult sau mai putin inconstient, in orice barbat adult: femeia este diferita; daca nu are penis, inseamna ca a fost castrata; iar daca a fost castrata, inseamna ca aceasta castrare este posibila. Daca, in fine, ceea ce este foarte evident, ea vrea sa aiba ceea ce nu are sau nu mai are, atunci este cel putin revendicativa si potential periculoasa, mai precis, castratoare.
Tabloul pe care il propune Freud, se vede, este sumbru: barbatii se tem de femei pentru ca ele sunt diferite, castrate si castratoare; ele ii slabesc, ii contamineaza, sunt totodata slabe, impotente si de temut, asadar demne de dispret.
Si, in plus, adauga Freud, este adevarat ca sunt de temut, fiindca, in cultura noastra, in raport cu sexualitatea, ele vor sa se revanseze; aceasta, in masura in care deflorarea a fost pentru fiecare nu doar un dureros cvasi-viol ci, mai ales, o rana narcisica, pentru care ii va purta pica celui care a produs-o. De unde si ritualurile de deflorare la primitivi, in scopul inlaturarii reprosurilor facute de femeie tanarului sot.
Antropologii contemporani isi pastreaza dubiile in privinta interpretarilor freudiene asupra tabu-ului virginitatii. Totusi, ramane progresul interpretativ: barbatii vad diferenta dintre sexe ca o castrare suferita de femei, ceea ce reia, la adult, explicatiile pe are si le dau copiii. Aceste explicatii sunt universale, pur si simplu, pentru ca sunt banale: daca nu exista penis, inseamna ca a fost taiat. Explicatia este banala, dar este, mai ales, obligatorie: narcisismul nu cunoaste si nu admite diferenta naturala; trebuie sa existe o explicatie.
Barbatii se tem de sexualitate si pentru ca ii pune in prezenta femeilor, iar aceste relatii a barbatilor cu femeile sunt, in contextul oedipian, sub stapanirea complexului castrarii. Enigma sexualitatii, „roca”, este refuzul femininului, prin teama de castrare.
Feminitatea, in opinia lui Freud, este un ansamblu de calitati, cele pe care le poseda femeile si care le imbogatesc mai mult frumusetea, gratia, podoabele etc. Feminitatea unei femei semnifica faptul ca ea detine, ca nu este lipsita de, ca are ceea ce trebuie si ca este cum se cuvine ca sa nu evoce castrarea si sa trezeasca astfel dorinta masculina, fara a declansa angoasa.
Referinte bibliografice:
Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Galati Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra.
Psiholog Galati
Cabinet Psihologie Galati / Programari-0740226826