Mituri și realități
Trăind într-o societate în care sexualitatea este asociată aproape exclusiv cu tinerețea, multor oameni le este dificil să accepte ideea că viața sexuală poate continua și la vârsta a treia. În imaginarul colectiv persistă încă stereotipul potrivit căruia persoanele în vârstă nu mai sunt interesate de sexualitate sau nu mai au o viață intimă activă.
Numeroase cercetări au demonstrat însă că această credință este, în mare parte, falsă. Studiile arată că, deși frecvența activității sexuale scade odată cu înaintarea în vârstă, interesul pentru sexualitate nu dispare. De exemplu, o cercetare realizată pe bărbați cu vârste cuprinse între 56 și 71 de ani a arătat că doar o minoritate dintre aceștia încetaseră complet activitatea sexuală. Chiar și în intervalul de vârstă 66–71 de ani, aproape jumătate dintre respondenți au declarat că aveau cel puțin un contact sexual pe lună.
O caracteristică importantă a îmbătrânirii masculine este faptul că interesul sexual scade mult mai lent decât activitatea sexuală. Aceasta poate crea uneori o diferență semnificativă între dorință și posibilitatea efectivă de a avea relații sexuale.
Schimbările fiziologice și sexualitatea
Odată cu înaintarea în vârstă apar modificări fiziologice care pot influența viața sexuală. Nivelul hormonilor sexuali scade treptat, pot apărea boli cronice sau modificări ale sistemului nervos și vascular, iar răspunsul sexual poate deveni mai lent.
La bărbați pot apărea dificultăți de erecție sau perioade mai lungi între erecții. La femei, lubrifierea vaginală poate deveni mai lentă, iar faza de excitare poate necesita mai mult timp. Aceste schimbări nu înseamnă însă dispariția sexualității, ci mai degrabă adaptarea ei la noile condiții ale organismului.
De asemenea, la femei menopauza marchează sfârșitul fertilității, dar nu și sfârșitul vieții sexuale. Glandele sexuale continuă să producă hormoni, chiar dacă în cantități mai mici, iar dorința sexuală poate rămâne prezentă.
Activitatea sexuală la vârsta a treia
În general, frecvența activității sexuale scade odată cu vârsta, însă nu dispare complet. Studiile indică faptul că multe persoane de aproximativ 60 de ani au în continuare contacte sexuale regulate, uneori chiar săptămânal. După vârsta de 70 de ani, aproximativ o treime dintre cupluri își încetează viața sexuală, însă multe alte cupluri continuă să rămână active.
Cercetările realizate de Masters și Johnson au arătat că anumite aspecte ale răspunsului sexual nu sunt afectate semnificativ de vârstă. De exemplu, la femei, răspunsul clitoridian și capacitatea orgasmică pot rămâne comparabile cu cele din perioade mai tinere ale vieții. În cazul bărbaților, durata erecției poate rămâne, pentru mulți dintre ei, apropiată de cea din tinerețe.
Interesant este faptul că persoanele care rămân active sexual la vârsta a treia prezintă adesea mai puține semne de îmbătrânire fizică și o stare generală de sănătate mai bună.
Diferențe între bărbați și femei
Există însă diferențe semnificative între bărbați și femei în ceea ce privește viața sexuală la vârsta a treia. Pentru bărbați, factorul care influențează cel mai mult activitatea sexuală este vârsta și starea de sănătate. În cazul femeilor, statutul marital joacă un rol mult mai important.
Această diferență este influențată și de normele sociale. În multe culturi, bărbații în vârstă sunt încurajați sau acceptați social dacă își continuă viața sexuală, chiar și cu partenere mai tinere. În schimb, sexualitatea femeilor în vârstă este adesea ignorată sau chiar ridiculizată.
Acest dublu standard social face ca femeile să aibă mai puține oportunități de a avea relații intime la vârsta a treia, mai ales după pierderea partenerului.
Impactul văduviei asupra vieții sexuale
Durata de viață a femeilor este, în general, mai mare decât cea a bărbaților, ceea ce face ca multe femei să își petreacă o parte semnificativă a vieții ca văduve. În aceste condiții, viața sexuală poate fi afectată nu doar de schimbările biologice, ci și de lipsa unui partener.
Studiile arată că multe văduve nu își mai caută un nou partener romantic sau sexual după decesul soțului. Uneori, acest lucru este influențat și de presiunea socială, rudele sau prietenii sugerând menținerea unui comportament „loial” față de memoria partenerului decedat.
În cazul bărbaților, statutul de văduv pare să aibă un impact mai redus asupra reluării vieții sexuale.
Sexualitatea nu dispare odată cu vârsta
Privite în ansamblu, aceste date arată că vârsta a treia nu reprezintă o etapă lipsită de sexualitate. Deși activitatea sexuală poate deveni mai rară sau poate lua forme diferite, intimitatea rămâne o componentă importantă a vieții emoționale.
La această vârstă, sexualitatea se exprimă adesea într-un mod mai larg decât simplul act sexual: prin apropiere, mângâiere, îmbrățișare, comunicare și intimitate emoțională.
În ciuda barierelor culturale sau psihologice, numeroase cupluri continuă să aibă o viață intimă satisfăcătoare până la vârste înaintate. Sexualitatea nu este un atribut exclusiv al tinereții, ci o dimensiune firească a experienței umane pe tot parcursul vieții.
Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Galati Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra.